Blog

MApN informează prin comunicatul de presa nr. 197 din 07.10.2024 aupra notificării Cogresului SUA, de către Departamentul de Stat, privind achiziția de către România a 4 radare AN/MPQ-64 F1 Sentinel. Știrea este preluată de întreaga presă impreună cu declarațiile ministrului apărării și ale ambasadorului SUA la București.

Cunosc aceste radare din perioada când eram director al programului HAWK și radare Sentinel au fost incluse, tot patru bucați, în oferta de modernizare a sistemelor HAWK achiziționate de România din Olanda, în perioada când țara noastră bătea la porțile NATO. Ca specialist am două nelămuriri privind această achiziție: utilitatea și prețul.

Motivul declarat de ministrul apărării naționale este ”detecția timpurie a vehiculele aeriene fără pilot, care evoluează cu viteze mici de deplasare și au amprente radar reduse, amenințări care se manifestă în proximitatea frontierelor naționale, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. Doar că aceste radare sunt echipamente de rețea, ele fiind proiectate să funcționeze într-un sistem de rachete antiaeriene cu baza la sol (Ground Base Air Defence -GBAD). Radarul descoperă ținta, îi determină precis coordonatele XYZ în spațiu, viteza, direcția și transmite sistemului de rachete aceste date care automat orientează propriile echipamente de tragere pe direcția țintei selectate de operator, pe care o ia la însoțire, așteptând comanda de lansare. Însă, comunicatul MApN nu precizează ce sistem de rachete le va utiliza. Cum aceste radare urmează să intre în dotarea Forțelor Terestre (SMFT) putem să speculăm. Toate sistemele de rachete antiaeriene ale SMFT sunt analogice și nu ar putea lucra cu aceste radare. Se pot realiza interfețe, dar se mai merită? Toate sunt din perioada sovietică, iar rachetele, câte mai sunt, au resursa prelungită de câteva ori deja iar altele nici nu se mai produc. Având în vedere mențiunile din declarații privind vehiculele aeriene fără pilot, singurul sistem antiaerian din dotarea SMFT care este potrivit combaterii cost/eficient a acestor tipuri de ținte este sistemul GEPARD. Cunosc acest sistem, am lucrat la acest program la sfârșitul anilor 90. Noi îl avem în varianta analogică și este un sistem de tunuri calibru 35mm cu bătaie foarte scurtă în timp ce radarele sunt pentru un sistem de rachete cu bătaie medie. Nu ar fi o utilizare tocmai eficientă, dar dacă se decide menținerea a încă 20 de ani în exploatare a GEPARD (greu de crezut), atunci ar trebui început și un program de digitalizare a GEPARD, intenție de care nu s-a comunicat nimic.

Cum nu există în dotarea SMFT nici un sistem antiaerian capabil să lucreze în rețea cu radarele Sentinel, ne întorcem la declarația ministrului apărării privind detecția vehiculelor aeriene fără pilot în contextul războiului din Ucraina. Radarele Sentinel sunt produse de top care pot face cu brio acest lucru, doar că informațiile furnizate sunt extrem de perisabile. Dacă nu sunt valorificate în câteva minute devin istorie. Radarele Sentinel au valoare militară doar în rețea cu un sistem de rachete antiaeriene. Si dacă ar fi incluse într-o rețea de radare, ceea ce nu este cazul, informațiile furnizate tot nu ar avea mare valoare și s-ar justifica doar dacă prețul radarelor ar fi foarte mic și operarea lor ar fi de la distanță. Fără a fi conectat la un sistem de rachete antiaeriene cu bătaie medie, radarele Sentinel practic vor funcționa in gol. Interesant este că acest radar nici pentru observare locală, în deltă să zicem, nu este potrivit. Chiar din foto publicate în presă se poate vedea că nu are cabină pentru vreun operator, radarul fiind destinat exclusiv operării de la distanță, din complexul de rachete. Dacă vrei să observi dronele pe cerul deltei, trebuie ca operatorul să se cupleze cu un laptop la radar și să stea afară, eventual cu un băț aproape să se apere de coioți. Iar datele le va trimite prin stație în timp real, cât și ce poate, sau dimineață va face un filmuleț pe care îl va trimite șefilor să se laude că știu exact pe unde și când au trecut dronele. Dacă nu ne costă mare lucru, OK facem și dronewatching, cum fac alții birdwatching.

Este legitim interesul MApN de a cunoaște exact ce se întâmplă în spațiul aerian din proximitatea granițelor și chiar al opiniei publice de a ști că MApN poate și chiar face acest lucru. S-au cam făcut de râs prostește când afirmau ritos că nu a căzut nici o dronă în deltă iar ucrainenii, chiar și localnicii ziceau altfel. Doar că putem și acum să supraveghem foarte exact zona, fără mari cheltuieli utilizând câteva radare 3D de la sistemul de rachete antiaeriene cu bătaie medie HAWK. Acestea au performanțe similare radarelor Sentinel, au cabină pentru un operator local, au aer condiționat, comunicații, grup electrogen propriu, antenă care se ridică hidraulic la câțiva metri de la sol etc. Pe durata detașării acestor radare pentru dronewatching, sistemele HAWK pot primi din nou radare GapFiller, cu care au mai fost operaționalizate cu limitări la început, că nu suntem totuși în război.

În concluzie, utilitatea achiziției, așa cum este ea comunicată, nu prea există. Radarul Sentinel nu descurajează nici o dronă, nu este o capabilitate în sine ci este parte dintr-o capabilitate pe care trebuie să o ai în vedere înainte de achiziție, iar SMFT nu are sisteme GBAD cu care radarele Sentinel să realizeze această nouă capabilitate, nici nu a anunțat că intenționează să le achiziționeze. Achiziția disparată de echipamente de rețea nu este o idee bună nici pentru o viitoare rețea de calculatoare, nici pentru o viitoare capabilitate de apărare antiaeriană cu rază medie, mică sau antidronă. Și sunt și dificil de testat echipamentele de rețea disparate. De unde știi că funcționează corect? Că se aprinde LED-ul verde, sau că își fac autotestul? Și apoi, supravegherea spațiului aerian din proximitatea granițelor nici nu este în sarcina SMFT. Este sarcina Forțelor Aeriene (SMFA) care poate face acest lucru și acum și chiar mai precis cu radarele 3D de la sistemul HAWK. Desigur că nu ar fi o soluție pe termen lung, dar realitatea este că nimeni nu-și poate supraveghea întreg spațiul aerian la joasă înalțime și pentru obiecte aeriene oricât de mici. Se mai face, dar pe spații mici și trebuie să fie și economic fezabil.

Prețul este a doua întrebare. Din comunicatul MApN înțelegem că prețul estimat al programului este de 90 milioane USD (fără TVA). Programul ar avea maxim 4 radare, deci 4 radare la 90 milioane USD (fără TVA). Alte stiri din mass media vorbesc de 110 milioane USD programul, sau de 90 milioane USD doar primele 2 radare prin programul FMF (Foreign Military Financing). Fiecare ce a înțeles. Față de oferta primită pentru operaționalizarea HAWK, cu 4 radare Sentinel, prețul actual este binișor mai mare, dar trebuie să avem în vedere și inflația și războiul din Ucraina. Dacă utilitatea este doar de dronewatching, ar trebui să conteze mai mult prețul și condițiile de vânzare. Spre comparație, radarele de la HAWK au costat circa 16 milioane Euro (fără TVA), tot 4 bucăți, performanțe similare (unele cu plus altele cu minus), au fost achiziționate prin licitație deschisă internațională prin Romtehnica și s-a făcut și offset. Posibil să fie și ele mai scumpe acum, dar tot pe la un sfert de preț din programul Sentinel rămân. Dacă se intenționează crearea unei capabilități antidronă pe bucăți, trebuie precizat că aceasta deja există cu majoritatea sistemelor antiaeriene pe care le avem deja in dotare. Cu dronele se pune și problema de cost/eficiență, că nu iti vei permite mult timp să dobori drone de 50.000 euro cu rachete de 1 milion euro. GEPARD este cel mai cost/eficient sistem pe care il avem acum in dotare, din acest punct de vedere. Are radar propriu sau trage la vedere iar proiectilele de 35mm nu sunt foarte scumpe. Totuși, la un sistem care ne-a costat 80 milioane de mărci germane, vechi de câteva zeci de ani, mai merită să-l dotezi cu radare de 90 milioane USD, plus un viitor program de digitalizare? Dacă capabilitatea dorită este antidronă, cu 90 milioane USD se pot achiziționa sisteme portabile (MANPADS) chiar sisteme cu bătaie scurtă cât să combatem câteva sute de drone cu riscuri minime, costuri rezonabile, probabilitate mare, posibil offset.

Concluzia este că în actualul context, poate exista o justificare pentru crearea unei capabilități de dronewatching, doar că Sentinel nu este deloc o soluție ieftină, iar necesitatea unei asemenea capabilități este de moment. MApN poate să supravegheze dronele pe zone limitate și acum. În contextul amenințărilor cu dronă, radarele sunt parte din soluție, nu o soluție în sine, cum s-ar spune, participă dar nu se bagă. Radarele nu descurajează dronele, sistemele antiaeriene o fac, plus că trebuie să fie și cost/eficiente cu acest tip de ținte. Această achiziție este prea scumpă doar pentru dronewatching și fără finalitate pentru o capabilitate antidronă.