Ne uităm la războiul din Ucraina și vedem o revoluție a dronelor: aeriene, navale, terestre. Acestea nu sunt minuni ale tehnicii militare, ci, de multe ori, adaptări de echipamente civile. Piața dronelor aeriene este dominata 75%- 80% de o singură firmă chinezească (DJI), de la care cumpara componente și majoritatea producătorilor de drone militare mici, diferența specifică constând în softuri, controlere, legături radio. Mai mult, cam la fiecare 3 -6 luni softurile de exemplu trebuiesc actualizate în conformitate cu realitățile câmpului de luptă. Prin urmare, important este nu să ai magaziile pline de drone ci să ai un ecosistem ingineresc propriu care să iți creeze și adapteze continuu echipamentele disponibile pe piață la necesitățile din câmpul de luptă. Vedem aceasta la numeroase startup-uri și la mai multe firme private. Vedem și că MApN le ignoră, deși ne-am fi așteptat măcar să le încurajeze (nu costă nimic), iar în condițiile bugetelor mărite la apărare, chiar să și finanțeze prototipuri de interes pentru apărare.
În acest context, am analizat proiectul bugetului Ministerului Apărării Naționale pentru anul 2006, publicat în transparență pe site-ul Ministerului de Finanțe.Între obiectivele generale ale politicii de aparare, conform Programului de Guvernare 2025-2028, este menționată ”Cresterea contributiei la dezvoltarea industriei de aparare, in concordanta cu cerintele in context NATO si UE si valorificarea oportunitatilor create prin instrumentele financiare internationale”.Este un context foarte bun pentru industria de apărare, dar chiar și așa o ” cresterea contributiei la dezvoltarea industriei de aparare” este oricând bine venită.
In Anexa 3 este fisa programului bugetar: ”Asigurarea parametrilor stabiliti in contextul NATO pentru finantarea apararii (minimum 2% din PIB din sursele buget de stat si activitati finantate integral din venituri proprii, din care cel putin 20% pentru inzestrare si modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare si inovare); implementarea demersurilor privind dezvoltarea capabilitatilor prin implementarea prevederilor Programului Armata Romaniei 2040 si a Planului multianual de inzestrare a Armatei Romaniei”. Cerința de ”cel putin 20% pentru inzestrare si modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare si inovare” o avem de vreo 10 ani și chiar a fost atins, ba chiar depășit obiectivul de 20% pentru înzestrare. Astfel, din proiectul de buget înțeleg că în anul 2026 urmează a se atinge 32% din bugetul MApN pentru înzestrare. Pentru finanțarea de proiecte de cercetare în domeniul apărării importanți ar fi însă cei ”2% pentru cercetare, dezvoltare si inovare”.
Bugetul MApN pentru 2026 are prevăzute credite de angajament (CA) de 112.539.422.000 lei si credite bugetare (CB) de 49.371.954.000, in total 116.911.376.000 lei. Angajamentul de ”2% pentru cercetare, dezvoltare si inovare” din bugetul MApN, ar însemna 3.238.227.520 lei.
Proiectul de buget publicat are 225 de pagini. Am cautat în document cuvântul ”cercetare” ca sa identific mai ușor capitolele și tabelele care au legătură cu subiectul. Apare de 38 de ori.
Am remarcat că la capitolele ”Cercetare fundamentala si cercetare dezvoltare”, unde până anul trecut apăreau CA 565.000 lei și CB 16.000 lei, pentru anul 2026 nu era prevăzut nimic. MApN nu poate pretinde că face cercetare fundamentală, așa încât poate că este un lucru bun că nu se mai risipesc banii de cercetare. La fel, apare capitolul ”Cercetare si dezvoltare pentru invatamant” tot cu 0 lei în 2026. Cercetarea din invățământul militar nu a mai omologat un prototip pentru MApN de vreo 25 de ani, doar produce doctori, așa încât poate este mai cinstit așa.
La capitolul ”6001, APARARE, Cercetare si dezvoltare pentru aparare” sunt prevăzuți 143.497.000 lei, in crestere cu 3.070 lei. Practic este aceeași sumă ca și anul trecut, doar că urmare a inflației, valorează mai puțin. Aceștia ar fi banii de funcționare a structurilor de cercetare pentru apărare. Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare este doar una dintre ele.
La capitolul ”6010, APARARE, Cercetare si dezvoltare pentru aparare” sunt prevăzuți 14.570.000 lei, in crestere cu 114.550 lei. Acestia sunt banii care pot fi folosiți pentru proiecte noi de cercetare în domeniul apărării.
Urmează capitolul ”Cercetare aplicativa si dezvoltare experimentala in sanatate” care are prevăzute pentru anul 2026 credite bugetare de 158.833.000 lei in crestere cu 10.420 lei. Observ că este mai mare decât suma prevăzută la capitolul ”6001, APARARE, Cercetare si dezvoltare pentru aparare” , unde sunt prevăzuți 143.497.000 lei. Adică, MApN finanțează mai mult activitățile de cercetare medicală decăt activitățile de cercetarea tehnico-militară. Mai mult, exista apoi în buget o listă lungă de ”Transferuri de la bugetul de stat pentru realizarea unor investitii, dotari cu aparatura, echipamente, instalatii si altele asemenea pentru activitati de cercetare in domeniul sanatatii” cu următoarele sume: CA 76.624.000 lei si CB 45.503.000 lei, CA 7.200.000 lei si CB 2.200.000 lei , CA 1.000.000 lei si CB 1.000.000 lei , CA 36.000.000 lei si CB 4.000.000 lei, CA 2.424.000 lei si CB 2.424.2000 lei, CA 30.000.000 lei si CB 35.879.000 lei, ceea ce adunat înseamnă CA 153.248.000 lei si CB 91.006.000 lei, în total 244.254.000 lei. Cu alte cuvinte, MApN finanțează și investitii pentru cercetare medicala, însă nu și pentru cercetarea în domeniul apărării (nu există un astfel de subcapitol), ba chiar de circa două ori mai mult decât toată finanțarea destinată cercetării pentru apărare (tehnică militară).
Total buget pentru cercetare în domeniul apărării (tehnică militară): 143.497.000 lei + 14.570.000 lei , adică 158.067.000 lei. Total buget pentru cercetări în domeniul medical: 158.833.000 lei + 244.254.000 lei, adică 403.087.000 lei.
Pentru un minister al apărării normal ar fi să finanțeze cercetări în domeniul apărării, iar cercetări în domeniul medical să fie finanțate de Ministerul Sănătății sau Ministerul Cercetării. Dacă facem și raportul cifrelor, observăm că în bugetul MApN pentru 2026 sunt prevăzute de 2,55 ori mai multe fonduri pentru cercetarea medicală decât pentru cercetarea tehnico-militară, ceea ce este absurd, mai ales când ai un război la graniță.
Dacă facem un total al fondurilor alocate cercetării tehnice și medicale în bugetul MApN ajungem la 158.067.000 lei + 403.087.000 lei, adică 561.154.000 lei. Dacă raportăm această sumă la bugetul MApN pentru anul 2026, în valoare de 116.911.376.000 lei, rezultă că procentul asigurat pentru cercetare este de doar 0,48% din buget, departe de cei 2% asumați (ar fi însemnat 3.238.227.520 lei).
Sprijinul așteptat de industria de apărare de la MApN, dacă se va limita doar la comenzi a ceea ce poate manufactura industria de apărare, s-ar putea să nu fie prea mare (de câte cartușe sau bombe poate avea nevoie MApN ?). În SUA, DoD finanțează adesea proiecte de noi arme, cum le consideră Pentagonul că ar trebui să fie. Pentru aceasta sunt necesare fonduri de cercetare și mecanisme legale de finanțare. În Romănia, mecanismul ar putea fi noul ORDIN nr. M.207 din 11 noiembrie 2025 privind ”managementul cercetării-dezvoltării și inovării și managementul procesului de omologare a produselor militare și/sau sensibile în Ministerul Apărării Naționale”. Acesta prevede la articolul 9 ca proiectele de cercetare de interes pentru MApN să fie atribuite în conformitate cu ”Normele metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor din planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.266/2004, cu modificările ulterioare”, adică în sistem competițional. În privința fondurilor disponibile în anul 2026, acestea ar fi de 14.570.000 lei.
În concluzie, așteptările industriei de a gasi sprijin în finanțarea de prototipuri de interes pentru MApN se justifică prin sumele asumate declarativ pentru cercetare de 2% din buget (3.238.227.520 lei) și mecanismele competitive aprobate (M.207 din 2025). În realitate, nici un proiect de cercetare în domeniul apărării nu a fost anunțat pentru o competiție publică, iar sumele alocate cercetării sunt departe de cei 2% declarati, undeva la 0,48% (561.154.000 lei), din care mai puțin de jumătate (158.067.000 lei) ajung efectiv pentru cercetarea tehnico militară (majoritatea banilor de cercetare ajung la cercetarea medicală, cu care MApN nu prea văd ce are de-a face), iar fondurile care pot fi angajate efectiv pentru finantare competitivă de noi proiecte (drone de exemplu) sunt de 14.570.000 lei (suficiente dacă ai avea un singur proiect de cercetare în plan, nu 100 – 140 cum se întâmplă de regulă).
