Adecvanță Operațională, Lacune Critice și Integrare NATO
-prezent și viitor- autor Gl. lt rtg. ing. (Rdlc) Ion – Dan ZAHARIA – Președintele CSIA
STRUCTURA ACTUALĂ A SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE AERIANĂ – se sprijină pe Radare analogice de origine sovietică — moștenire cu risc operațional
Cele 19 sisteme TPS-79 Gap Filler au fost concepute pentru a detecta aeronave convenționale cu secțiune radar (RCS) în intervalul 1–10 m². Dronele moderne de tip Shahed-136 prezintă un RCS estimat la 0,01–0,05 m². Această nepotrivire este de natură fizică — nu poate fi rezolvată prin proceduri operaționale, ci exclusiv prin echipamente noi cu procesare adaptivă și algoritmi de filtrare a clutter-ului.
Modernizarea FPS-117 cu IFF Mod 5 și interfețele pentru sistemul ACCS asigură că imaginea aeriană generată de România contribuie în timp real la tabloul operațional recunoscut NATO (Recognized Air Picture — RAP). România este un nod activ în NATINADS (NATO Integrated Air Defense System), interoperabilitatea la nivel de date fiind funcțională.
Atacurile cu drone la Galați (in special cel din 28 mai 2026) au confirmat în teren ceea ce analiza tehnică sugera: sistemul de supraveghere aeriană nu este calibrat pentru detectarea țintelor UAV de mici dimensiuni si care evoluează la joasă altitudine. Absența unui răspuns diplomatic formalizat și tăcerea instituțională privind neinterceptarea dronei de la Galați sunt simptome ale unui deficit de doctrină, nu doar de echipament.
Afilierea la un sistem radar satelitar standard NATO care sa completeze la cerere in timp real imaginea de radiolocație recunoscută in spatiul aerian al Romaniei si nu numai, de la nivelul solului si cel putin pana la nivelul cosmosului inferior, este mai mult decât necesară, cel puțin în această etapă
Finanțarea prin SAFE a 12 sisteme Gap Filler noi este necesară, dar insuficientă dacă nu este însoțită de: (1) o doctrină actualizată de răspuns; (2) protecția juridică a infrastructurii radar; (3) un plan explicit de retragere a echipamentelor de proveniență sovietică, (4) Introducerea in serviciu TREPTAT a sistemului AWACS cu și fără echipaj (5) Afilierea la un sistem radar satelitar standard NATO care să completeze la cerere in timp real imaginea de radiolocație recunoscută in spațiul aerian al României (6) Înființarea componentei cosmice a managementului spațiului AEROCOSMIC in structura SMFA .
CSIA recomandă ca cele șase componente ale sistemului de supraveghere a spațiului aerian al României să fie tratate ca un pachet integrat, nu ca inițiative separate.
Detalii ale analize le găsiți AICI
